Planul Național de Renovare a Clădirilor, traseul până în 2050

NBRP combină țintele de ansamblu cu mecanismele de livrare: cine implementează, ce standarde se aplică, cum se acordă sprijinul și cum ar trebui măsurat progresul. Documentul este construit ca foaie de parcurs pentru renovarea clădirilor până în 2050, conform cerințelor Directivei revizuite privind performanța energetică a clădirilor (UE/2024/1275, EPBD).

O modalitate clară de a urmări acest draft este pe trei niveluri. Primul este situația curentă, stocul de clădiri și baza de date folosită pentru a descrie performanța.

Al doilea este traiectoria, volumul și profunzimea renovărilor, consumul de energie și emisiile.

Al treilea este implementarea, cine răspunde, ce instrumente se folosesc, ce trebuie pus pe picioare mai întâi la nivel de sisteme și instituții și cum este gândită, în timp, închiderea ecuației de finanțare.

Principiul de organizare

Planul fixează prioritățile pornind de la conceptul de clădiri cu cea mai slabă performanță, adică acea parte din fondul construit cu cea mai redusă performanță energetică reflectată în valori mari de consum de energie pe metru pătrat. 

Planul se bazează pe un instrument-cheie, Certificatele de Performanță Energetică (EPC), pentru încadrarea clădirilor în clase și pentru a demonstra îmbunătățirile în urma renovării. Registrul EPC și controlul de calitate al certificatelor sunt tratate ca parte din mecanismul de implementare și conformare. EPC-urile sunt înregistrate electronic și primesc un număr unic, verificabil. Verificarea este făcută prin controale independente, cu eșantionare și verificări la fața locului, inclusiv audituri și sancțiuni pentru declarații false. De asemenea, Standardele Minime de Performanță Energetică (MEPS) pentru clădirile nerezidențiale sunt legate de aceleași dovezi bazate pe EPC și de funcționarea registrelor, completate de un registru digital integrat al clădirilor pentru urmărirea progresului.

Sărăcia energetică este tratată ca o componentă explicită a implementării, cu obiectivul de a reduce până în 2030 ponderea persoanelor care nu își pot menține locuința suficient de caldă la 9,8%. Finanțarea pentru gospodăriile vulnerabile este plasată în contextul ferestrei de programare a Fondului Social pentru Climă (2026–2032).

Traiectoria pentru 2030, 2040 și 2050

Planul este construit în jurul reperelor 2030, 2040 și 2050 și folosește indicatori despre volumul renovărilor și profunzimea intervențiilor. Sunt stabilite ținte principale de rezultat pentru sectorul clădirilor, puse în context prin metodologia și excepțiile folosite pentru calcul și aplicare. Pe lângă traiectoria 2030–2050, apar și indicatori cantitativi pe termen scurt pentru 2026–2030, inclusiv creșterea suprafeței renovate anual de la aproximativ 1,0 milioane m²/an la 1,8 milioane m²/an, cu monitorizarea profunzimii renovării și a ponderii care revine clădirilor cu performanță slabă.

Ținte pentru consumul de energie și emisiile stocului total de clădiri

Țintele sunt rezultate din modelări aliniate cu Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), folosind LEAP-RO (modelul Long-range Energy Alternatives Planning adaptat pentru România) și un model național al traiectoriei de renovare a clădirilor. Sunt aplicate definițiile din EPBD și din formatul de raportare NBRP, iar clădirile rezidențiale cu performanță slabă sunt identificate ca „cele mai slab performante 43%”, în funcție de clasificarea după consumul de energie primară.

Noțiuni recurente despre performanță

1. profunzimea renovării - așteptarea ca renovarea să nu însemne doar ”să se facă ceva”, ci să ducă la niveluri de performanță care pot fi urmărite și măsurate
2. cadrul ZEB - reperul care definește cum arată performanța pentru clădiri noi și pentru clădiri renovate

Pentru ZEB, sunt propuse praguri atât pentru clădiri noi, cât și pentru clădiri renovate, iar planul explică abordarea folosită pentru stabilirea lor, prezentată ca „NZEB minus 10%”, diferențiată pe tipuri de clădiri și zone climatice. Rezultatul nu este un singur prag la nivel național, ci o matrice de praguri, în funcție de tipologie și zonă.  

Aceeași direcție privind nivelul de performanță este susținută și în alte secțiuni ale planului, prin accentul pus pe renovarea aprofundată și renovarea aprofundată etapizată, inclusiv prin folosirea pașapoartelor de renovare pentru a structura, la nivelul fiecărei clădiri, pașii de renovare în timp.

Diviziunea rolurilor

În împărțirea rolurilor, implementarea este gândită ca un lanț de livrare: de la reguli și programe stabilite la nivel central, la transformarea lor în proiecte la nivel local, apoi la execuția în piață și, în final, la asumarea de către proprietari. În centru, autoritățile naționale sunt poziționate să definească arhitectura de politici, să gestioneze cadrele de finanțare și să construiască platformele suport, inclusiv Registrul Digital Național al Clădirilor, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).

La nivel local, județele și Bucureștiul sunt poziționate ca interfața de zi cu zi pentru proprietari, prin rețeaua de ghișee unice (OSS) creată prin OUG 92/2024. Scopul este să transforme cererea în proiecte finanțabile, de la informare și pregătire până la parcurgerea pașilor administrativi și accesarea finanțării.

Execuția se mută apoi în piața de construcții și servicii energetice, proiectanți, auditori, antreprenori, instalatori, ESCO (Companii de Servicii Energetice)) și furnizori. Beneficiarii finali rămân însă punctul de decizie și de contractare: proprietarii și asociațiile de proprietari în rezidențial, proprietarii și administratorii de clădiri în nerezidențial, iar pentru clădirile publice, autoritățile publice.

Modelul de finanțare reflectă această împărțire a rolurilor: fondurile publice sunt concepute să creeze cadrul și să țintească intervențiile, iar canalele private sunt așteptate să mobilizeze volume mari, prin contribuția proprie a gospodăriilor, credite ipotecare, credite neasigurate și contractare pe bază de performanță.

În spatele tuturor acestor elemente stă infrastructura de date. Interoperabilitatea dintre registrul EPC și sistemele de management ale programelor, consolidate într-o bază digitală integrată a stocului de clădiri, este prezentată ca parte a cadrului de monitorizare și conformare. Aceasta permite urmărirea consecventă, în timp, a performanței și a renovărilor, indiferent de schema de finanțare. Baza integrată a stocului de clădiri, denumită Registrul Digital Național al Clădirilor, este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și coordonată de MDLPA. Implementarea a început printr-o procedură de achiziție publică în decembrie 2025.

MEPS și instrumentele de planificare la nivel de clădire

MEPS se aplică pentru clădirile nerezidențiale și sunt tratate ca un flux concret de implementare. Planul indică ce trebuie să fie pus la punct pentru ca MEPS să funcționeze ca politică națională: praguri și termene, autorități competente, dovezi standardizate de conformare, excepții și măsuri de protecție, precum și capacitatea registrelor de a identifica clădirile vizate și de a urmări stadiul conformării. Pentru sectorul nerezidențial, implementarea este gândită etapizat: măsuri de pregătire în 2026–2028, continuarea etapizării în 2028–2030 și evoluție ulterioară după 2030, în linie cu traiectoria pe termen lung.

Alături de MEPS, apare un instrument de planificare la nivel de clădire, Pașapoartele de Renovare. Planul menționează pilotarea și dezvoltarea instrumentului în 2026–2027 pentru segmentul rezidențial, inclusiv interoperabilitatea cu baza de date EPC, iar din 2028 extinderea către clădirile nerezidențiale, printr-o implementare mai largă și integrarea în schemele de sprijin și în traseele de conformare.

Un pachet separat de acțiuni pentru 2026–2027 acoperă sistemele inteligente și pregătirea clădirilor, incluzând dezvoltarea și pilotarea metodologiei pentru Smart Readiness Indicator, împreună cu componenta IT și schimbul de date, instruire și acreditare, precum și elemente de raportare legate de sistemele de automatizare și control ale clădirilor (BACS) și pregătirea pentru vehicule electrice (EV readiness).

Finanțare

Necesarul de finanțare pentru îndeplinirea obiectivelor, pe perioade (mld. EUR)

Surse preconizate de finanțare publică

* Între liniile de finanțare este inclus și NRRP, deși programul urmează să se încheie în august 2026.

Surse preconizate de finanțare privată

Ca ordin de mărime, fondurile absorbite de România din programele de finanțare ale UE (Fondurile de Coeziune + PNRR, excluzând Politica Agricolă Comună) în perioada 2007-2025 însumează aproximativ EUR 51,5 miliarde.

Stadiul draft-ului și pașii următori

În forma sa de prim draft public, planul consemnează o traiectorie națională de renovare până în 2050, ancorată în segmentul rezidențial cu performanță slabă, un flux de conformare care începe cu MEPS pentru clădirile nerezidențiale, o interfață de implementare construită în jurul rețelei OSS la nivel de județ, precum și un necesar estimat de finanțare, cu periodizare explicită și o împărțire public–privat.

Această primă versiune lasă însă și câteva puncte deschise. Nu detaliază alocarea întregului buget pe tipuri de intervenții, de exemplu cât revine termoizolației față de sistemele clădirii sau față de sursele regenerabile, și nici nu transformă liniile de finanțare pe termen lung într-un calendar de absorbție, ci le grupează pe intervale de mai mulți ani. Același lucru se vede și în infrastructura de implementare, unde unele sisteme sunt descrise ca fiind încă în dezvoltare, în special baza digitală integrată a stocului de clădiri și cadrul pentru pașapoartele de renovare, prezentate pe o linie de timp cu pilotare și dezvoltare în 2026–2027, urmate de extindere din 2028.

Pașii următori țin de procedură. Procesul UE prevede ca Comisia Europeană să emită recomandări în maximum șase luni de la primirea draft-ului. Consultările publice naționale sunt planificate pe parcursul anului 2026, iar varianta finală a Planului Național pentru Renovarea Clădirilor trebuie transmisă până la 31 decembrie 2026. Totodată, trebuie notat că termenul pentru transpunerea Directivei revizuite privind performanța energetică a clădirilor în legislația națională este 29 mai 2026. - //-// -