Sistemele de acoperiș cu panouri fotovoltaice: ghid complet de siguranță la foc (P118/1-2025)

De ce panourile fotovoltaice cresc riscul de incendiu?

Un panou solar nu ia foc de la sine, dar sub el se ascunde o întreagă rețea de cabluri și conectori, toate expuse ani de zile la soare, vânt și variații termice. Iar acolo unde există electricitate sub tensiune constantă, riscul de arc electric nu dispare niciodată.

Statistici: Riscul a crescut de la 0,1% (2012) la 2% (2023-2024) în UE. Până în 2030, se estimează 17.400 incendii (la 600 GW putere instalată) pe baza unei rate de 29 incendii/GW.  

Principalele cauze care pot contribui la apariția unui incendiu sunt: 

• defectarea cablurilor, conectorilor sau a altor componente electrice;
• deteriorarea izolației cablurilor în timp;
• pătrunderea umezeli în conexiuni;
• acumularea temperaturii la nivelul acoperișului și al sistemului de învelitoare;
• prezența tensiunii continue în instalația fotovoltaică, care poate complica intervenția echipelor de pompieri.

Din acest motiv, normativul P118-1/2025 introduce cerințe specifice privind proiectarea acoperișurilor cu sisteme fotovoltaice, punând accent pe utilizarea materialelor incombustibile, pe limitarea propagării focului și pe asigurarea accesului pentru intervenție.

De ce este P118/1-2025 important pentru panourile fotovoltaice?

Vechiul P118 (1999) nu avea prevederi specifice pentru sisteme fotovoltaice. Noul P118/1-2025 (intrat în vigoare 10 mai 2025) abordează aceste condiții cu cerințe stricte.

Odată cu creșterea numărului de instalații fotovoltaice și implicit a riscurilor asociate, noul normativ P118/1-2025 stabilește pentru prima dată cerințe explicite și stricte pentru siguranța la incendiu a sistemelor fotovoltaice montate pe acoperiș.

Schimbări majore în contextual panourilor fotovoltaice :

Ce reglementează Normativul P118/1-2025 pentru panourile fotovoltaice? 

Intrat în vigoare: 10 mai 2025 (obligatoriu pentru proiectele noi și intervenții majore)

Cerințe principale pentru acoperișuri cu panouri PV:

Aceste prevederi sunt valabile doar pentru nivelul de stabilitate II–V și doar în cazul în care clădirea este echipată cu sprinklere, iar tabla trapezoidală trebuie să aibă cel puțin 1 mm grosime.

Citare din P118:

„(b) (*) - La construcțiile echipate cu instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere sau ceață de apă, cu excepția celor încadrate în nivel I de stabilitate, se consideră că este satisfăcută condiția de încadrare în nivelul de stabilitate la incendiu, dacă sistemul de învelitoare este compus din:

• strat cu profil trapezoidal din oțel cu grosimea mai mare sau egală cu 1,00 mm;
• barieră de vapori care are mai puțin de 11,6 MJ/m², grosimea mai mică de 1,00 mm și masa pe unitatea de suprafață mai mică de 1 kg/m²;
• termoizolație cu grosime de minimum 20 cm, clasa de reacție la foc A1, cu densitatea minimă 150 kg/m³;
• membrană hidroizolantă care trebuie să îndeplinească numai clasa de performanță la foc exterior, astfel:
  • minimum BROOF(T3) pentru nivelul II și/sau III de stabilitate la incendiu, sau
  • CROOF(T3) pentru nivelul IV de stabilitate la incendiu"

A) Materiale și termoizolație

• Izolație obligatorie: minim 20 cm grosime
• Clasa reacție la foc: A1 (incombustibil, nu arde)
• Densitate minimă: 150 kg/m³
• Membrană hidroizolantă: certificată BROOF (T3 sau T4)

Definiție: A1 = material incombustibil care nu produce flashover și nu emite picături incandescente

Citește aici despre clasele de reacție la foc

Care e diferența între material "incombustibil" și "ignifugat"?

• Incombustibil (A1): Nu arde niciodată → materiale izolante minerale
• Ignifugat (B-D):  Tratat cu alte substanțe pentru a întarzia arderea → materiale izolante sintetice

Implicație practică: P118/1-2025 cere obligatoriu A1 sub panourile PV. Ignifugatul nu e suficient.

B) Distanțe minime de amplasare ale panourilor fotovoltaice (Art. 2.4.18.5)

Cerințe privind rezistența la foc a acoperișurilor conform P118-1/2025

Pentru hale și alte clădiri industriale, cerințele privind rezistența la foc a acoperișului sunt stabilite în funcție de nivelul de stabilitate la incendiu al construcției și de tipul elementului de construcție. În cazul acoperișurilor pe tablă cutată care susțin sisteme fotovoltaice, soluția trebuie verificată ca sistem complet și clasificată conform SR EN 13501-2.

Standardul REI (Rezistență - Etanșeitate - Izolație):

Pentru construcții civile

Pentru spații de depozitare sau logistică

Note:

• REI = Rezistență la foc (exprimată în minute)
• BROOF / CROOF / DROOF = Clase de performanță la foc exterior pentru membranele hidroizolante
• T3 / T4 = Categorii de testare termică
• A1, A2–s1,d0, B–s2,d0, C–s3,d0, D–s3,d0 = Clase de reacție la foc conform normelor europene EN 13823 și EN ISO 1182

Comparație produse ROCKWOOL:

Vata bazaltică ROCKWOOL: de ce este soluția ideală?

Vata bazaltică este singura izolație care combină: 

1. Incombustibilitate (Clasa A1)

• Clasa de reactie la foc: Clasa A1 - incombustibil
• Rezultat: Nu arde, nu întreține arderea, nu produce fum toxic
• Comparație: Materiale izolante sintetice = Clasa D-F (arde)

2. Eficiență energetică confirmată

• Conductivitate termică (λ): 0,035-0,042 W/(m·K)
• Reducere pierderi căldură: 30-40% prin acoperiș
• Durabilitate termoizolație: Testată pe produse din 1950-1970 (70 de ani) cu zero degradare de proprietăți 

3. Rezistență mecanică 

Vata bazaltică în configurație Dual Density (bază dreaptă, suprafață flexibilă): 

Cu o rezistență la compresiune de 100 kPa și o încărcare punctuală de 1200 N, Hardrock 1200 este dimensionat pentru trafic pietonal susținut și utilaje ușoare de manutenție — deformația rămâne mult sub pragul de 10%.

4. Reciclabilitate 100%

Programul ROCKWOOL Cycle (gratuit pentru mari șantiere):

• Deșeurile de vată bazaltică de la construcție se recolectează
• Se reprelucrează în materiale noi (feedback loop circular)
• Certificat reciclare, util pentru certificări verde

Citește mai multe despre beneficiile vatei bazltice