În acest context, Uniunea Europeană și-a propus combaterea efectelor schimbărilor climatice, trasând obiectivul de a face continentul european să aibă zero emisii de carbon până în anul 2050. Clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul total de energie și pentru 36% din emisiile de dioxid de carbon la nivel european. Din cauza impactului semnificativ al acestora, spațiul construit a fost inclus în strategia de decarbonatare și eficientizare energétică.

       Astfel, începand cu anul 2021, au intrat în vigoare o serie de schimbări  menite să alinieze domeniul construcțiilor cu noile politici europene, iar conform legii 372/2005 republicată în anul 2020  “Clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero”.

       În prezent, există o serie de certificări utilizate care ne ajută în atingerea standardului nZEB. Printre cele mai cunoscute dintre acestea sunt: PassivHaus, BREEAM, LEED, WELL. Pe lângă acestea se adaugă și programe naționale precum Școli Verzi și Green Homes, ce au fost dezvoltate de către Romania Green Building Council.

       În timp ce standardele anterior menționate sunt facultative, standardul nZEB conform legii 372/2005 si republicata in anul 2020 este obligatoriu.  

       Aceste măsuri reprezintă o nouă provocare atât pentru autoritățile publice locale, care trebuie să treacă în caietele de sarcini anumite cerințe în executarea lucrărilor publice, cât și pentru profesioniștii din domeniu care trebuie să proiecteze și să implementeze la standarde nZEB.  

Ce este o clădire nZEB ?

       Clădirea nZEB cu consum de energie aproape egal cu zero este definită ca fiind “clădirea cu perfomanța energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie din surse conventionale este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit în cea mai mare masură cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produse la fața locului sau în apropiere“.

Care este pragul maxim al consumului de energie al unei clădiri?

       Răspunsul la această întrebare îl găsim in:Tabel 2.10a. Metodologie de calcul a performanței energetice a clădirilor, indicativ MC 001/2006: 

 

    Clădiri de
birouri
Clădiri destinate
învățământului
Clădiri de locuit
colective
Clădiri de locuit
individuale
Zona climatică Începând cu

Energie prim. totală

kWh/m2, an

Emisii echiv

CO2

kg/m2, an

Energie prim. totală

kWh/m2, an

Emisii echiv

CO2

kg/m2, an

Energie prim. totală

kWh/m2, an

Emisii echiv

CO2

kg/m2, an

Energie prim. totală

kWh/m2, an

Emisii echiv

CO2

kg/m2, an

I

2021 83 8.5 57 6.9 89 10.9 110 13.7
II 2021 86 9.5 62 7.7 93 11.6 119 15.2
III 2021 86 9.9 66 8.4 95 12.3 125 16.4
IV 2021 87 10.6 71 9.2 98 13.0 134 17.9
V 2021 88,6 11.2 76.4 10.0 101.2 13.8 141.2 19.3

 

   

Clădiri destinate

sistemului sanitar

Clădiri destinate

turismului

Spații 

comerciale

Clădiri destinate

activităților sportive

Zona climatică Începând cu

Energie prim. totală

kWh/m2, an

Emisii echiv

CO2

kg/m2, an

Energie prim. totală

kWh/m2, an

Emisii echiv

CO2

kg/m2, an

Energie prim. totală

kWh/m2, an

Emisii echiv

CO2

kg/m2, an

Energie prim. totală

kWh/m2, an

Emisii echiv

CO2

kg/m2, an

I 2021 143 17 82 10.3 103 12.6 87 10
II 2021 150 18.2 86 10.9 114 14.3 93 11
II 2021 153 19.2 89 11.5 123 15.9 96 11.8
IV 2021 158 20.5 91.9 12.1 134 17.8 101 12.8
V 2021 163 21.7 95.7 12.8 145.1 19.7 105.2 13.7

       În tabelul de mai sus putem observa faptul că este necesară, în primul rând, asigurarea unui nivel maxim de energie primară și o cantitate limitată de emisii de dioxid de carbon. Acești parametri diferă în funcție de amplasamentul clădirii și de programul arhitectural. Pe lângă valorile normate,  conform legii, necesarul de energie trebuie acoperit “ în proporție de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile”.

       În concluzie, pentru conformarea clădirii la standardul nZEB, specificarea materialelor, tehnologiilor si sistemelor utilizate va fi făcută în funcție de conditțile climatice ale amplasamentului pentru asigurarea :

  • unui nivel maxim de energie primară;
  • unor limite de emisii de dioxid de carbon;
  • unui necesar de 30% din energía primară totală, din surse regenerabile;

 

Standardul nZEB este doar pentru clădiri noi?

       Noile modificări aduse legislației vizează clădirile noi, cât și clădirile ce urmează să treacă printr-un proces de renovare majoră. Astfel, valorile rezistențelor termice corectate minime pentru intervenții asupra clădirilor existente sunt următoarele :

O termoizolare corectă este suficientă pentru atingerea standardului nZEB?

       La nivel global, în cazul unei locuințe, cel mai mare consum de energie este utilizat pentru încalzirea și răcirea spațiului, iar termoizolarea corectă este primul pas care contribuie la diminuarea pasivă a consumului.

       Însă, luand în considerare și ponderea mare pe care o au restul echipamentelor și electrocasnicelor în bilantul total de energie, este indicat să implementăm soluții de iluminat, sisteme mecanice și aparate electrocasnice cu un grad mare de eficiență energetică.

       Astfel redus necesarul de energie, asigurarea unui procent de 30% din surse regenerabile nu mai reprezintă un impediment.

1/1

De ce este importantă respectarea standardului nZEB?

       Clădirile sunt parte integrantă a mediului în care trăim și ne influențează modul în care ne dezvoltăm. Conceptul nZEB este despre îmbunătățirea tehnicilor prin care construim în prezent, ținâd seama și de impactul pe care îl au deciziile noastre asupra mediului.

       În concluzie, toate cunoștiințele acumulate până în prezent trebuiesc incluse într-un proces integrat, multidisciplinar, cu scopul de a dezvolta clădiri eficiente energetic care să genereze o amprentă de carbon mai redusă, astfel încat să beneficiem de clădiri durabile, mai sigure, mai confortabile și mai sanatoase.